Anul Nou al Copacilor- plantările de Tu Bi'Şvat; scrierile rabinice (Mishna, Talmud) și sistemul numeral ebraic (Gematria)- 2019 update

De Tu Bi'Șvat / "Anul Nou al Copacilor" am mers cu nepoata să plantăm puieți. Sărbătoarea nu este amintită în Biblie și este considerată o sărbătoare minoră, dar face parte din cei patru "Ani Noi" (!) ai fiecărui an calendaristic (vezi mai jos).
Tradiția plantării pomilor cu ocazia sărbătoririi Tu Bi'Shvat a fost inițiată acum 130 de ani de un rabin, director al școlii din Zichron Ia'akov - localitate întemeiată de evrei din România, cu doar câțiva ani mai devreme. Această tradiție s-a răspândit și a fost adoptată cu entuziasm în următorii ani în tot Israelul.

Plantările masive din ultimii peste 100 de ani au adus la reîmpădurirea Israelului, astfel că deșertificarea produsă de tăierile masive de-a lungul secolelor nu numai că a fost oprită, ci și parțial reversată.

La updatarea postării în 2019, am atins tangențial încă câteva subiecte care ar putea fi aprofundate și în postări separate:

• un rezumat al civilizațiilor care s-au succedat în Țara Sfântă (pictogramă),
• sistemul numeric evreiesc care folosește literele și pe post de numere (Gimatria) și sistemul indo-arab mai nou care s-a impus în lumea modernă fiind mult mai eficient dpdv matematic,
• după distrugerea celui de-al Doilea Templu (anul 70 e.n.), tradițiile orale care s-au păstrat timp de secole (printre care și Tu Bi'Shvat) au fost adunate în diferite înscrisuri (Mishna, Talmud etc), de teamă ca acestea să nu se piardă în urma masacrării și dispersării poporului evreu. Numai o parte din aceste scrieri au supraviețuit până în zilele noastre.

Dar să începem....

Deja am povestit despre plantările masive de păduri în Israel de-a lungul ultimului secol, numărul copacilor crescând la trecerea dintr-un mileniu în celalalt, o performanță unică în lume. Dacă vă întrebați cum s-a ajuns la așa ceva, urmăriți acțiunea la fața locului :)

De "Anul Nou al Pomilor" sau "Tu Bi'Shvat" se obișnuiește să se planteze puieți (pomi tineri), conform tradiției începute în 1890 de un rabin, director de școală (detalii mai jos).

În prezent, peste un milion de israelieni de toate vârstele participă anual la acțiunile de plantare organizate cu ocazia Tu Bi'svat.

Cum adică "Anul Nou al Copacilor"?

Oricât de ciudat ar suna, există o astfel de sărbătoare cu ocazia Tu Bi'Shvat adică în a cincisprezecea zi (T''U) a lunii ebraice Shvat (ianuarie-februarie).** 

Pentru a înțelege numerele ebraice trebuie reținut că fiecare literă în ordinea alfabetică corespunde unui număr, acesta sistem fiind folosit și în alte alfabete (de ex. cel asirian, grecesc vechi, roman, armenian, chirilic etc).

Alfabetul are 22 de litere plus 5 litere care se repeta dar care sunt scrise diferit la sfărșit de cuvânt (litere finale) pentru a ajunge la un total de 27 de caractere

În sistemul numeric original nu sunt folosite literele finale, numerele dintre 500-900 putând fi obținute prin combinarea literelor precedente, astfel că 500 = Tav (400) + Kuf (100) șamd:

Numerele ebraice sunt reprezentate deci prin suma literelor. Astfel, de ex. 53 este format din Nun (50) și Ghimel (3) ș.a.m.d..:

Numerele 15 și 16 sunt însă un caz special pentru care nu se folosește combinația normală adică Yod (10)+Hei (5) și Yod (10) +Vav (6) deoarece aceste combinații înseamnă D-zeu în textul ebraic; pentru a evita folosirea numelui în van, se folosesc combinațiile Tet (9)+Vav (6) pentru 15 și Tet (9)+Zain (7) pentru 16.
Astfel se explică numele sărbătorii care se numește simplu: 15 ale lunii Șvat sau T''V (se pronuntă T''U) Bi'Șvat.

Pentru numerele mari (1000, 2000, 5000, 10,0000, milion etc) sunt alte convenții (vezi wikipedia).

S-a dezvoltat o întreagă preocupare de nișă (Gematria) care calculează numerele corespunzătoare cuvintelor, folosind mai multe metode. Cei care se ocupă cu gematria caută și cred că există legături între cuvinte sau fraze care rezultă în aceleași numere. Un simplu exemplu este cuvântul a trăi sau חי  (Hai) = 18, un număr considerat din această cauză purtător de noroc. Astfel, de exemplu donațiile sau cadourile bănești sunt făcute în multiplu de 18. Gematria este câteodată folosită pentru analiza, răstălmăcirea și interpretarea textelor biblice în literatura rabinică, dar este folosită mult și capătă conotații mistice mai ales în Kabbalah.

Aproape toate sistemele numerice de pe glob (inclusiv cel ebraic) sunt zecimale (baza 10), probabil dezvoltându-se pe baza celor 10 degete ale mâinilor. Sistemele numerice bazate pe suma cifrelor s-au dovedit însă problematice la efectuarea operațiunilor matematice. Această problemă  a fost rezolvată de sistemul indian pozițional, în care locul unei cifre în număr devine de importanță majoră, aceeași cifră putând reprezenta astfel zeci, sute, mii etc. Acesta s-a dezvoltat între sec. I - V, fiind însă precedat de sistemul babilonian care era tot pozițional și folosea baza 60. O altă dezvoltare majoră a fost adăugarea cifrei ZERO în sistemul indian, prin sec. al VII-lea.

Sistemul a fost preluat în sec. al IX-lea de matematicienii (arabi, perși, evrei) sultanilor și kalifilor, care au dezvoltat și sistemul fracțional și zecimalele, răspândindu-l  în lumea islamică. Cifrele arabe vestice dezvoltate în regiunea Magreb (Africa de Nord) și Andaluzia sunt diferite de cele estice, primele ajungând în Europa începând cu secolul X. După popularizarea acestuia de către Fibonacci în anul 1200, acesta introducând și cifra zero și zecimalele în cartea publicată, matematicieni europeni au început să-l folosească, dar cifrele romane au fost înlocuite numai treptat în viața de zi cu zi, abia după apariția tiparului în sec. al XV-lea. Deși cunoscut în cultura vestică populară drept sistemul numeral arab, arabii îl denumesc sistemul hindu (indian) și, de fapt, denumirea corectă este sistemul numeral indo-arab.

Revenind la sărbătoare, potrivit legendei, copacii, văzând că Dumnezeu le-a dăruit oamenilor Anul Nou (Rosh Ha'Shana), s-au umplut de invidie și i-au cerut și ei Domnului o sărbătoare similară.

Conform Torei (prima parte a Bibliei), fiecare persoană trebuie să doneze anual a zecea parte din rodul pământului, preoților și săracilor. Din acest motiv a apărut necesitatea stabilirii începutului Noului An agricol, delimitând astfel clar recolta fiecărui an. Legea Torei interzice, de asemenea, utilizarea fructelor pomului în primii săi trei ani, iar pentru a le cunoaște vârsta, Anul Nou al Copacilor/Tu B'Shvat a fost stabilită și este considerată drept ziua de naștere universală a pomilor.

Tu Bi'Shvat este unul din cei patru Ani Noi, fiind o tradiție evreiască nemenționată în Biblie și care inițial era transmisă numai pe cale orală. După distrugerea celui de-al Doilea Templu și pericolul dispariției tradițiilor orale odată cu masacrarea și dispersarea poporului evreu, acestea au fost transcrise și canonizate în mai multe rânduri și forme începând cu Mishna finalizată în sec. al III-lea e.n. și texte Talmudice finalizate până prin sec. al V-lea. Mai multe despre mulțimea de cărți religioase de dezbateri, reguli, legende, întrebări și răspunsuri; cărți de mistică, de educație și înțelepciune rabinică care au o istorie interesantă și care au continuat să se dezvolte de-a lungul secolelor, unele pierzându-se, altele supraviețuind timpurilor și distrugerilor, poate cu altă ocazie.

Revenind la subiect, ceilalți trei "Ani Noi" sunt: Anul Nou al Oamenilor (și al Grânelor)- binecunoscutul Roş Ha'Şana, Anul Nou legat de înscăunarea regilor și festivalurile din perioada Paștelui Evreiesc (deși în ultimele două milenii nu au mai existat regi israeliți) și ultimul An Nou, cel al Animalelor.

După distrugerea Templului din Ierusalim în anul 70 e.n, mulți din evreii care au supraviețuit masacrelor au fost forțați să-și părăsească pământurile ancestrale iar Tu Bi'Shvat și-a pierdut sensul deoarece regulile agricole erau legate de Țara Sfântă și nu se foloseau și în diaspora.

Apoi, de-a lungul secolelor de devastare și de războaie care au urmat în Iudeea și Israel, majoritatea pădurilor au fost defrișate (spre sfârșit mai ales de otomani), pământul înfloritor transformându-se treptat în deșert. Vă puteți face o idee despre diferitele civilizații care au trecut prin această zonă din acest rezumat:

Mulți ani mai târziu, copiii lui Israel care au revenit în Țara Făgăduinței și-au dat seama că trebuie să înfrunte deșertul și să dreneze mlaștinile pline de țânțari și malarie, pentru a transforma din nou țara părinților într-o grădină înfloritoare.

În 1890, pe cincisprezece a lunii Shvat, directorul de școală, scriitorul, istoricul și rabinul Zeev Yavetz a ieșit cu elevii săi în natură pentru a planta copaci în Zichron Ia'acov, așezare întemeiată în 1882 de 100 de imigranți din România.

Acest obicei a fost adoptat apoi și de Organizația Învățătorilor (constituită în 1908) si de alte organizații de întrajutorare care se ocupau cu achiziționarea, desțelenirea și/sau reîmpădurirea pământurilor țării. Astfel, a apărut în Israel o nouă tradiție: plantarea copacilor de Tu B'Shvat.

Această zi este strâns legată de natură, de plantarea copacilor și consumarea de produse agricole și fructe tradiționale (uscate) din țara Israelului, mai ales din cele "șapte specii": curmale, smochine, stafide, rodii, măsline, grâu și orz, dar și migdale și roșcove. Sărbătoarea este foarte populară în rândul populației și a devenit un simbol al renașterii țării, al naturii și prosperității prin înflorirea deșertului, iar după unele tradiții se sărbătorește cu o masă tradițională și cu vin, care seamănă cu masa de Seder de Paște. (wiki eng și ro)

Tradiția continuă până în ziua de azi, de Tu B'Shvat fiind sădiți nu numai copaci, dar și sentimente de dragoste și respect pentru natură în sufletele copiilor.

Sărbătorind în România... 

Pe afiș apar cele "șapte specii" de fructe/grâne enumerate și mai sus.

În această perioadă a anului pământul este umed după ploile iernii și, după odihna hibernală, este cel mai bun moment pentru plantarea copacilor. Tu B'Shvat este de asemenea considerată ziua sfarșitului iernii. Pomii încep să înflorească, la fel migdalii și nenumăratele flori precum anemonele și... acest ciclamen:

Cateva date mai recente:

• În 2010 Fondul Național Evreiesc a anunțat proiectul "Un copac pentru fiecare cetățean", scopul acestuia fiind plantarea a aprox. 7 milioane de pomi în următorii zece ani.
• Cu ocazia Anului Nou al Copacilor 2010 accentul a fost pus pe ecologizarea orașelor. Locuitorilor le-au fost repartizați butași de copaci și diferiți arbuști, special selectați pentru a fi plantați în grădini private. Au fost plantați: laurul nobil, mirt, eucalipt, fistic mastic, rozmarin medical etc...
• În anul 2013 a fost atins un nou record de copaci plantați.
• În 2014, plantarea din pădurea Ierusalimului, în cadrul "Crângului Națiunilor", a fost inaugurată de premierul israelian.

Post updatat de Tu Bi'Shvat 2019.

Publicat pe Xcursii prin Țara Sfântă