6 octombrie 2013


Sudul Franţei [VII]: Autoir, Carennac


Coborâm (harta)  spre pârâul Autoir, cu ape repezi şi cascade. După ce fotografiez o campanulă, intrăm în pitorescul sat cu acelasi nume, situat între Figeac şi Gramat. 








Sudul Franţei [VI]: Rocamadour şi peştera Gouffre de Padirac

Dimineaţa începem vizita în Rocamadour situat pe povârnişul abrupt a cheii râului Alzou afluent a lui Dordogne. Localitatea este renumită pentru monumentele sale istorice şi mai ales pentru sanctuarul ei Sfânta Fecioară Maria, care a atras de-a-lungul secolelor pelerini din toată lumea. 

Numele de Rocamadour vine de la sfântul Amadour (Amator), episcop între anii 388-418, care a construit două biserici, a creştinat păgânii rămaşi în eparhia lui, a adus în ţară relicvele sfântului Cyricus martirizat în anul 304 în Tarsus şi conform legendei ar fi sculptat din lemn Madona Neagră din localitate. 

Construcţiile se întind pe trei nivele: jos este oraşul, deasupra clădiri monarhale şi biserici de pelerinaj, iar pe culme se află castelul construit în evul mediu ca să apere sanctuarele. Pe o vreme neguroasă urcăm treptele până la nivelul sanctuarelor, unde fotografiez o parte din clădiri. 


5 octombrie 2013


Sudul Franţei [V]: Figeac, peşterile Pech Merle şi Lascaux, Saint-Cirq-Lapopie, râurile Lot şi Dordogne

Călătorim spre apus şi ne oprim în localitatea Figeac, aşezată pe unul din cele patru trasee de pelerinaj catolic franceze din evul mediu spre Santiago de Compostela din Spania. Conform legendei aici s-au reîngropat rămăşiţele Sfântului Apostol Iacob "Cel Bătrân", fiul lui Zevedeu. 

Pe locul rămăşiţelor redescoperite de un pastor în anul 813, s-a construit o catedrală, iar apostolul Iacob este sfântul patron al Spaniei. 

În evul mediu pelerinajul la Santiago de Compostela a fost al treilea ca importanţă dupa cele la Ierusalim şi Roma. 

Localitatea Figeac este locul de naştere a lui Jean-François Champollion, filolog şi orientalist care a descifrat hieroglifele egiptene şi a pus bazele egiptologiei. Născut într-o familie modestă, autodidact, la 16 ani vorbea o duzină de limbi. A fost numit asistent la catedra de istorie la universitatea din Grenoble. 

A reuşit să descifreze hieroglifele, folosindu-se de piatra de la Rosetta, ridicată în anul 196 î.e.n. în cinstea regelui Ptolomeu al V-lea. Textul, cu mici diferenţe, era scris în trei limbi: egipteană hieroglifică, scriere demotică şi elena antică. 
A devenit primul profesor de egiptologie la College de France şi a decedat la 41 ani.

Vizităm pe o ploaie curentă muzeul Champollion, unde este expusă o copie a pietrei din Rosetta. 


3 octombrie 2013


Sudul Franţei [IV]: Prin munţi - Carpentras, cheile râurilor Ardèche şi Tarn, Sainte-Enimie, Casa Vulturilor, Chaos de Montpellier-le-Vieux

Dimineaţa călătorim spre nord-est la Carpentras, oraş cu 30.000 locuitori, centru comercial grec în antichitate, apoi aşezare romană. Aici a fost înfiinţată în secolul 18 cea mai veche bibliotecă municipală (140.000 volume) din Franţa. Este vestit pentru piaţa de trufe negre (în fiecare vineri, din iarnă până în primăvară). 

Fiind un centru al iudaismului din evul mediu, vizităm o sinagogă  construită în 1325, care funcţionează şi astăzi.

Carpentras synagogue 03

Călătorim la Orange, vestit pentru vestigiile sale romane. Fondat de către veteranii legiunii a doua pe o fostă aşezare celtică, devine episcopat în secolul 4 şi este prădat de vizigoţi în secolul 5. Aici s-a construit în secolul 1 unul din cele mai mari teatre din vremea romanilor (9.000- 10.000 locuri), relativ bine păstrat până astăzi. Peretele din spatele scenei, deşi fără învelişul de marmură original, este dominat de statuia împăratului August, aşezat într-o nişă. 


Teatrul a fost restaurat în anul 1869 pentru a servi ca loc pentru festivaluri muzicale. Din 1902 festivalul numit Chorégies d'Orange are loc anual, iar din 1971, în cadrul festivalului au loc reprezentaţii de operă, cu participarea cântăreţilor de operă de renume internaţional. Vizităm încăperile de sub galerie, unde sunt expoziţii şi reprezentări de sunet-lumină. 


1 octombrie 2013


Sudul Franţei [III]: Vaucluse (Apt, Bonnieux, Roussillon, Fontaine-de-Vaucluse)

De dimineaţă pornim cu autobuzul (harta) în departamentul Vaucluse, spre parcul natural Luberon, masiv muntos format din trei şiruri cu altitudinea maximă de 1256 m. Oraşele şi satele pitoreşti, viaţa confortabilă, bogăţia de produse agricole, traseele de drumeţii, atrag vara un aflux masiv de turişti francezi, englezi şi americani. În zona există o mare diversitate de plante, animale si insecte. 

Ne oprim în oraşul principal din masivul Luberon - Apt cu 11.000 locuitori, aşezat pe malul stâng al râului Calavon. A fost oraşul principal al unui trib galic, distrus şi reconstruit de către romani. Episcopatul din oraş a funcţionat din secolul 4 până în secolul 18. Fotografiez o stradă cu vedere spre biserica Sainte-Anne, fostă catedrală, a cărei construcţie a început în secolul 11 şi a fost completată în secolul 17. 


Apt este centrul regional al comerţului cu vin, miere, trufe şi fructe (majoritatea zaharisite manual sau industrial). 

Urcăm pe un drumeag străjuit de arbori şi de pereţi albi de roci calcaroase. Fotografiez o floare roşie neidentificată, trecem pe lângă o peşteră (în zona s-au găsit urme de aşezări ale omului primitiv).